Mişcarea ochilor joacă un rol important în modul în care ne reamintim

Oamenii de ştiinţă de la Institutul de Cercetări Rotman (RRI) din Baycrest, Canada, au aflat în cadrul unui studiu recent că modul în care ne mişcăm ochii reprezită un indicator al modului în care ne aducem aminte anumite imagini şi detalii. De asemenea, tiparele modului în care ni se mişcă ochii ar putea fi folosite pentru a identifica eventualele erori ale memoriei, notează Medicalxpress.

„Descoperirile noastre indică faptul că mişcările ochilor joacă un rol funcţional în memorie”, explică dr. Jennifer Ryan, cercetătoare al RRI şi directoare a Institutului Canadian de Studii în Neuroştiinţa Cognitivă a Memoriei. Aceasta mai adaugă: „Ne pot spune multe despre memoria cuiva (n.r. mişcările ochilor)”.

• De Crăciun au loc mai multe atacuri de cord decât în oricare altă zi din an
• De ce uneori zăpada pare albastră?

„Când vedem o imagine, o faţă sau altceva pe care am văzut-o deja, ochii noştri tind să privească aceleaşi puncte ca şi prima dată. Creierul compară caracteristici importante ale obiectelor/situaţiilor/persoanelor pe care le vedem cu o imagine mentală din memoria noastră şi le identifică pe cele două ca fiind aceleaşi. Creierul este destul de bun la asta, chiar şi în condiţii de vizibilitate mai mică”, a declarat dr. Bradley Buchsbaum, cercetător din cadrul RRI.

Acest fenomen este numit „recunoaşterea tiparelor” şi atunci când avem o cantitate limitată de informaţii, ca atunci când nu putem vedea complet faţa unei persoane, pot apărea erori, acestea fâcându-ne să credem că un străin oarecare ne este familiar.

În cadrul studiului, oamenii de ştiinţă le-au cerut participanţilor să memoreze 30 de imagini care au apărut pe un ecran. Ulterior, cercetătorii au prezentat o a doua serie de imagini, unele dintre acestea au făcut parte din primul set, în timp ce unele erau doar similare cu cele din prima serie şi i-au rugat pe subiecţi să indice care dintre acestea li se par cunoscute. În acelaşi timp, modul în care se mişcau ochii lor a fost urmărit.

Oamenii de ştiinţă au ajuns la concluzia că în acele cazuri în care mişcarea ochilor era la fel în ambele situaţii, atunci există o probabiitate de 90% de a identifica imaginile pe care participanţii le-au văzut în cele două serii.

Studiul a fost publicat în  Proceedings of the National Academy of Sciences.

Citeşte şi: